Legea apiculturii nr. 89/1998*)

    NOTĂ: Conform art. 20 din Legea nr. 383/2013, prezenta lege se abrogă la 12 ianuarie 2014.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - În România creşterea albinelor este o îndeletnicire tradiţională a populaţiei şi constituie, prin rolul său economic, ecologic şi social, o parte a avuţiei naţionale.

Art. 2. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului şi Pădurilor sprijină activitatea apicolă, în scopul protejării albinelor, creşterii numărului şi producţiei familiilor de albine, al valorificării superioare a resurselor melifere şi a produselor apicole.

CAPITOLUL II

Conservarea, dezvoltarea şi valorificarea fondului melifer

Art. 3. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale contribuie, prin măsuri adecvate, la îmbunătăţirea bazei melifere în cadrul fondului funciar.

(2) Ministerul Mediului şi Pădurilor asigură, prin măsuri adecvate, prevăzute la amenajamentele silvice, protejarea resurselor melifere din cadrul fondului forestier naţional.

Art. 4. - Autorităţile administraţiei publice locale, pe terenurile pe care le au în administrare, în scopul îmbunătăţirii resurselor melifere vor folosi cu prioritate, la plantarea terenurilor improprii pentru agricultură, a râpelor, a marginilor de drumuri, a spaţiilor verzi, arbori, arbuşti şi alte plante ornamentale care prezintă şi interes pentru apicultură.

Art. 5. - Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să anunţe autorităţile administraţiei publice locale, în a căror rază teritorială se află, locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi.

Art. 6. - (1) Polenizarea dirijată a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizează pe bază de contracte încheiate între proprietarii familiilor de albine şi deţinătorii de culturi.

(2) Costurile prestaţiei de polenizare se stabilesc prin negociere între părţi.

Art. 7. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi regiile autonome, cu profil agricol sau silvic, vor asigura apicultorilor vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza autorizaţiei eliberate de către Comisia de bază meliferă şi stupărit pastoral.

(2) Vetrele de stupină pot fi atribuite în judeţul de domiciliu al apicultorului sau în alte judeţe.

(3) Amplasarea stupilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de căile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietăţilor din domeniul public sau domeniul privat, intravilan sau extravilan.

(4) Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la alin. (3) este mai mică de 5 m, stupii de albine trebuie să fie despărţiţi de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, şi care să continue pe aceeaşi linie încă 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremităţile stupinei.

(5) Numărul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4), nu este limitat.

Art. 8. - (1) Suprafeţele de teren atribuite pentru vatră de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2 pentru fiecare familie de albine.

(2) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.

Art. 9. - În scopul conservării fondului genetic apicol şi melifer şi al producerii materialului biologic şi semincer, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Mediului şi Pădurilor pot înfiinţa rezervaţii naturale în zone bioapicole caracteristice.

Art. 10. - (1) Reţeaua sanitar - veterinară de stat asigură asistenţă de specialitate în conformitate cu programul naţional sanitar - veterinar privind apărarea sănătăţii animalelor.

(2) Diagnosticarea, tratamentul şi eliberarea medicamentelor folosite în combaterea varroozei albinelor se fac prin reţeaua sanitar - veterinară, costul acestora fiind suportat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 11. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor, precum şi autorităţile administraţiei publice locale asigură măsurile necesare pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine, datorate acţiunilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor din culturile agricole, vitipomicole, din fondul forestier etc, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

CAPITOLUL III

Cercetarea ştiinţifică şi pregătirea personalului tehnic pentru apicultură

Art. 12. - (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi alte instituţii publice, împreună cu Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, vor asigura, prin institutele de cercetare - dezvoltare, ameliorarea continuă a rasei autohtone de albine şi a speciilor de plante nectaropolenifere.

(2) Instituţiile prevăzute la alin. (1) exercită măsurile necesare pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice, în vederea obţinerii de produse chimice selective în combaterea bolilor şi a dăunătorilor din apicultură şi silvicultură, care să asigure protejarea albinelor.

(3) Societăţile comerciale "Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultură" - S.A. şi Complexul Apicol "Veceslav Harnaj" - S.A., precum şi alte unităţi de profil asigură elaborarea tehnologiilor necesare pentru păstrarea, condiţionarea, prelucrarea şi diversificarea produselor apicole care fac obiectul consumului intern şi al exportului, în vederea încadrării acestora în parametrii de calitate prevăzuţi de normele comunitare.

Art. 13. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Asociaţia Crescătorilor de Albine din România vor lua măsuri pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului din apicultură, precum şi pentru intensificarea activităţii de mediatizare din acest domeniu.

CAPITOLUL IV

Stimularea producătorilor apicoli

Art. 14. - Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, prin Societatea Comercială Complexul Apicol "Veceslav Harnaj" - S.A., precum şi alte societăţi comerciale de profil autorizate asigură aprovizionarea crescătorilor de albine cu material biologic, stupi, subansambluri, unelte şi utilaje, biostimulatori, medicamente de uz apicol, faguri artificiali, precum şi achiziţionarea de la producători a produselor apicole oferite.

Art. 15. - Producătorii apicoli beneficiază, totodată, şi de următoarele facilităţi:

1. a) acordarea de credite pentru procurarea de stupi şi familii de albine, unelte şi utilaje apicole, precum şi pentru retehnologizarea capacităţilor de producţie existente, în conformitate cu prevederile Legii creditului agricol pentru producţie nr. 150/2003, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010;
2. b) pentru vehiculele destinate transportului, în campania de stupărit pastoral, al echipamentelor apicole, pavilioanele şi remorcile apicole ale acestor utilizatori, vor achita tariful de utilizare a reţelelor de drumuri naţionale ori de câte ori este nevoie, astfel: o zi, 7 zile şi 30 de zile;
3. c) în fondul forestier de stat, amplasarea gratuită a stupilor în pastoral pentru valorificarea surselor nectaropolenifere.

CAPITOLUL V

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România

Art. 16. - (1) Asociaţia Crescătorilor de Albine este organizaţia profesională şi autonomă a apicultorilor din România, cu personalitate juridică şi patrimoniu propriu, care îşi desfăşoară activitatea potrivit reglementărilor legale în vigoare şi statutului său.

(2) Asociaţia reprezintă apicultorii şi interesele acestora la toate nivelurile.

Art. 17. - (1) Patrimoniul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, alcătuit din bunuri mobile şi imobile, constituie proprietate privată şi este ocrotit de lege.

(2) Bunurile imobile ale asociaţiei sunt indivizibile şi nu pot fi împărţite între membrii organizaţiei sau între organizaţiile asociate.

(3) Construcţiile realizate pe terenurile prevăzute la alin. (1) pot face obiectul ipotecării şi executării silite, urmând ca regimul juridic al terenului să fie reglementat prin contract civil între proprietarul terenului şi noul proprietar al clădirii.

Art. 18. - În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor.

Art. 19. - Institutul Internaţional de Tehnologie şi Economie Apicolă al Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Apicultură - APIMONDIA funcţionează în conformitate cu prevederile Decretului nr. 370/1970, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 97 din 3 august 1970, şi a regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

Art. 20. - Regulamentul privind organizarea stupăritului în România este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 21. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi şi a reglementărilor adoptate în aplicarea acesteia atrage răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii.

Art. 22. - În cazul sancţiunilor contravenţionale se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 23. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice alte dispoziţii contrare.

*) Republicată în temeiul prevederilor art II din Legea nr 131/2010 pentru modificarea şi completarea Legii apiculturii nr 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 464 din 7 iulie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare

    Legea apiculturii nr 89/1998 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 170 din 30 aprilie 1998 şi a mai fost modificată şi completată prin

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 62/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr 27/1994 privind impozitele şi taxele locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 517 din 30 decembrie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr 149/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 370 din 3 august 1999 şi abrogată, odată cu Legea nr 27/1994, prin Ordonanţa Guvernului nr 36/2002, abrogată, la rândul ei, prin Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 215/1999 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 649 din 30 decembrie 1999, respinsă prin Legea nr 285/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 306 din 11 iunie 2001 şi abrogată, odată cu Ordonanţa Guvernului nr 3/1992, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 17/2000, abrogată prin Legea nr 345/2002, abrogată, la rândul ei, prin Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 17/2000 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 113 din 15 martie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 547/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 676 din 25 octombrie 2001, abrogată prin Legea nr 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 371 din 1 iunie 2002,

- Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare,

- Legea nr 390/2006 pentru completarea Legii apiculturii nr 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 898 din 6 noiembrie 2006,

- Legea nr 266/2009 pentru modificarea şi completarea art 7 din Legea apiculturii nr 89/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 482 din 13 iulie 2009

ANEXĂ

REGULAMENT

privind organizarea stupăritului în România

ANEXE

Art. 1. - În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. a) apicultură - ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, ameliorare şi exploatare a albinelor melifere; ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor;
2. b) produse apicole - mierea de albine, polenul, păstura, lăptişorul de matcă, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
3. c) apicultor - persoană care practică apicultura şi care poate deţine, creşte sau exploata familii de albine;
4. d) stup - cutia sau containerul standardizat care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare;
5. e) familie de albine - unitatea biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori şi care este adăpostită într-un stup/container standardizat;
6. f) stupină - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasaţi stupii şi toate instalaţiile anexe;
7. g) vatra de stupină - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
8. h) stupină staţionară/permanentă - stupina amplasată de obicei în locul unde albinele iernează;
9. i) stupină temporară - stupina transportată şi amplasată temporar lângă sursele melifere pentru perioada de cules şi mutată ulterior în alt loc;
10. j) bază meliferă - resursa naturală meliferă alcătuită din flora spontană şi plante cultivate;
11. k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnică prin care se asigură fecundarea plantelor entomofile în scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume;
12. l) plante/floră entomofilă - plante ce se polenizează cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
13. m) stupăritul pastoral/transhumanta - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă, care cuprinde una sau mai multe deplasări ale stupinei temporare în cursul unui an;
14. n) stupăritul staţionar/permanent - verigă tehnologică în activitatea de producţie apicolă în care stupina se menţine pe vatra de stupină staţionară/permanentă;
15. o) rasă de albine - populaţia de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea "în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;
16. p) familie de albine de elită - familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, care transmit constant, prin descendenţă, însuşirile respective;
17. q) stupină de elită - stupină cu familii de albine de elită, confirmate prin documentaţia de evidenţă zootehnică şi care a fost atestată oficial conform legislaţiei în vigoare;
18. r) stupină de reproducţie - stupină producătoare de mătci selecţionate împerecheate în care se multiplică materialul genetic de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită;
19. s) matcă - singurul individ femelă din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabilă să se împerecheze şi să depună ouă fecundate.

Art. 2. - (1) Stupăritul staţionar se referă la practicarea apiculturii pe vatra fixă, constând în amplasarea stupilor pe toată perioada sezonului activ, cât şi pe perioada de iernare pe aceeaşi vatră.

(2) Vatra permanentă poate fi amplasată pe un teren proprietate privată sau pe un teren aflat în concesiune, închiriere, comodat, scoatere temporară din folosinţă ori pe un fond forestier.

(3) Stupinele staţionare vor fi înregistrate şi evidenţiate în baza de date oficială la primării, comisia locală de bază meliferă, dispensare veterinare teritoriale.

(4) Stupinele staţionare autorizate pentru creşterea mătcilor nu vor fi amplasate în masive melifere de importanţă naţională.

(5) Suprafaţa de teren pentru vatra de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, dar nu va fi mai mică de 5 m2 pentru fiecare familie de albine şi 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Art. 3. - (1) Transhumanta este veriga tehnologică în activitatea de producţie apicolă, prin care apicultorul deplasează familiile de albine în cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.

(2) Vatra de stupină în pastoral se atribuie în baza autorizaţiei prevăzute la anexa nr. 1a), pe care o eliberează comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral, la solicitarea scrisă a apicultorului, în care va preciza: masivul melifer şi punctele de reper cât mai exacte, numărul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum şi date personale de identificare şi comunicare.

(3) Stupinele deplasate în pastoral vor putea fi identificate după un panou pe care vor fi trecute următoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numărul de stupi pe vatră, numărul de înregistrare la direcţia sanitar - veterinară şi cel al autorizaţiei.

(4) Pentru sprijinirea şi monitorizarea activităţii de stupărit pastoral se constituie anual:

1. a) Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
2. b) comisii judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral, în subordinea Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral.

Art. 4. - (1) Atribuţiile şi componenţa comisiilor de bază meliferă şi stupărit pastoral sunt următoarele:

1. Atribuţiile Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral:

1. a) coordonează şi controlează activitatea comisiilor judeţene şi rezolvă problemele care depăşesc competenţele comisiei judeţene;
2. b) centralizează resursele melifere raportate de comisiile judeţene;
3. c) efectuează balanţa meliferă la nivel naţional;
4. d) analizează necesarul şi excedentul fondului melifer de interes naţional;
5. e) repartizează excedentul fondului melifer comisiilor judeţene cu bază meliferă deficitară.

2. Componenţa Comisiei centrale de bază meliferă şi stupărit pastoral:

1. a) preşedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
2. b) vicepreşedinte - reprezentantul asociaţiei profesionale de apicultori;
3. c) secretar - reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România;
4. d) membru - reprezentantul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
5. e) membru - reprezentantul direcţiei cu atribuţii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
6. f) membru - reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;
7. g) membru - reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor;
8. h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii;
9. i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului şi Pădurilor.

3. Atribuţiile Comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral:

1. a) centralizează cererile apicultorilor solicitanţi de repartiţie pentru bază meliferă;
2. b) inventariază şi întocmeşte harta resurselor melifere la nivelul judeţului;
3. c) comunică rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitărilor şi inventarului bazei melifere;
4. d) eliberează autorizaţiile de stupărit pastoral;
5. e) analizează şi soluţionează litigiile apărute în derularea acţiunii de stupărit pastoral la nivelul judeţului.

4. Componenţa comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral:

1. a) preşedinte - reprezentantul direcţiei judeţene agricole şi pentru dezvoltare rurală;
2. b) vicepreşedinte - reprezentantul asociaţiilor profesionale de apicultori;
3. c) secretar - reprezentantul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România;
4. d) membru - reprezentantul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
5. e) membru - reprezentantul direcţiei judeţene pentru protecţia plantelor;
6. f) membru - reprezentantul inspectoratului judeţean de poliţie;
7. g) membru - reprezentantul consiliului judeţean;
8. h) membru - reprezentantul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva;
9. i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic şi de vânătoare.

(2) Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral coordonează întreaga activitate de stupărit la nivel naţional, prin comisiile judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral.

Art. 5. - (1) În scopul protejării vieţii şi sănătăţii oamenilor şi animalelor, precum şi al protejării mediului şi proprietăţii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile deţinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de drumurile publice sau hotarele proprietăţii învecinate ori hotarele proprietăţii publice sau private aflate în intravilan ori în extravilan.

(2) În situaţia în care distanţele prevăzute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despărţiţi de vecinătăţi printr-un gard, zid, plasă sau orice alt material prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m de la nivelul solului, care să se continue pe aceeaşi linie încă 2 m lateral de extremităţile stupului.

(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerinţelor prevăzute la alin. (2) nu este limitat.

(4) Apicultorul nu răspunde pentru prezenţa albinelor în căutarea polenului şi nectarului pe diverse proprietăţi, vii, livezi ori pentru prezenţa roiurilor, ca urmare a instinctului de înmulţire.

Art. 6. - Pentru utilizarea optimă a potenţialului melifer, se recomandă încărcături optime de familii de albine la hectar, după cum urmează:

- salcâm

- 15 - 30 de familii de albine/hectar;

- tei

- 10 - 15 familii de albine/hectar;

- floarea - soarelui

- 1 - 2 familii de albine/hectar;

- pomi fructiferi

- 2 - 3 familii de albine/hectar;

- rapiţă - muştar

- 2 - 3 familii de albine/hectar;

- leguminoase perene

- 4 - 6 familii de albine/hectar;

- plante medicinale şi aromatice

- 3 - 4 familii de albine/hectar;

- zmeuriş şi zburătoare

- 3 - 5 familii de albine/hectar.

Art. 7. - (1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartiţiei de bază meliferă la nivelul judeţului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum şi repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevăzute în anexa nr. 1b).

(2) Apicultorii solicitanţi de bază meliferă vor primi repartiţia de la comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral, prin eliberarea autorizaţiei de stupărit pastoral.

(3) Secretarii comisiilor judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral răspund atât de completarea corectă a autorizaţiilor de stupărit pastoral, cât şi de obţinerea vizelor.

(4) Deplasarea familiilor de albine în pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizaţii, care vor fi însoţite de carnetul de stupină.

(5) Vetrele de stupină se atribuie în pastoral pe perioadă determinată şi pe terenuri necultivate.

Art. 8. - Pe întreaga perioadă de deplasare şi amplasare a stupinei, apicultorul este răspunzător de respectarea normelor privind distanţa dintre stupine, încărcătura la hectar, respectarea direcţiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, având totodată obligaţia de a informa, în scris, consiliul local pe raza căruia este situată vatra de stupină, în cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatră, asupra locului exact, perioadei de şedere, numărului familiilor de albine amplasate, cât şi cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anunţat în cazul efectuării tratamentelor fitosanitare cu substanţe chimice, pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 9. - Încălcarea prevederilor prezentului regulament se sancţionează potrivit reglementărilor în vigoare.

Art. 10. - Anexele nr. 1a) şi 1b) fac parte integrantă din prezentul regulament.

SUMAR:

ANEXA Nr. 1a) Autorizaţie de stupărit pastoral

ANEXA Nr. 1b) Tabel privind principalele acţiuni pregătitoare pentru campania de stupărit pastoral

ANEXA Nr. 1a)

la regulament

AUTORIZAŢIA DE STUPĂRIT PASTORAL ŞI OBLIGAŢIILE POSESORILOR ACESTEIA*)

Direcţia pentru Agricultură

şi Dezvoltare Rurală a Judeţului

. . . . . . . . . . .

Asociaţia Crescătorilor de Albine

din România

COMISIA DE BAZĂ MELIFERĂ ŞI STUPĂRIT PASTORAL

Vizat

L.S.

AUTORIZAŢIA DE STUPĂRIT PASTORAL Nr.________

din_________________

    În conformitate cu Legea apiculturii nr. 89/1998, cu Hotărârea Guvernului nr. 921/1995 şi cu Ordinul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei nr. 67/1998, autorizăm:

    Domnul _______________________________________, cu domiciliul în_________________________________________, str.________________________ nr._________7 sectorul__________, judeţul_______________, să instaleze stupina cu un număr de _________ familii de albine în judeţul ____________________, comuna______________________, pădurea ____________________, parcela______________. borna____________. la culesul de

    Posesorul prezentei autorizaţii posedă Certificatul sanitar - veterinar nr.___________________.

PREŞEDINTE,

SECRETAR,

Semnătura de primire a autorizaţiei__________________

*) Obligaţiile posesorilor de autorizaţie sunt tipărite pe versoul autorizaţiei.

Obligaţiile posesorilor de autorizaţie*)

1. Prezenta autorizaţie, împreună cu certificatul sanitar - veterinar, se păstrează la vatra stupinei, asupra apicultorului sau paznicului, pentru a fi prezentată organelor de control.
2. Instalarea stupinei se va face numai pe vatra indicată în prezenta autorizaţie.
3. Numărul stupilor instalaţi va corespunde cu cel înscris în autorizaţie. La masivele melifere din păduri, distanţa dintre două vetre va fi de cel puţin 100 m, iar la culturile agricole, distanţa va fi de cel puţin 300 m.
4. Amplasarea unei stupine pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine (între aceste stupine şi sursa de cules) este interzisă.
5. Apicultorii vor informa în scris primăria asupra instalării stupinei, imediat după instalarea stupinei pe vatră, precizând numărul familiilor de albine, locul exact al vetrei, perioada de folosire a acesteia şi adresa la care pot fi anunţaţi pentru a lua măsurile de prevenire a intoxicaţiilor la albine în cazul unor tratamente.
6. Instalarea şi folosirea vetrelor se vor face cu respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor, prevăzute de legislaţia în vigoare.
7. Apicultorii amplasaţi cu stupinele în patrimoniul silvic vor respecta întocmai prevederile Codului silvic.
8. În caz de nerespectare a regulamentului de stupărit pastoral şi a Codului silvic, contravenienţii vor fi sancţionaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

*) Se tipăresc pe versoul autorizaţiei.

ANEXA Nr. 1b)

la regulament

TABEL

privind principalele acţiuni pregătitoare pentru campania de stupărit pastoral

Nr.

crt.

Acţiuni

Salcâm

Culesul I şi II

Tei

Floarea - soarelui

1.

Constituirea comisiei judeţene de bază meliferă şi stupărit pastoral

până la 15 ianuarie

până la 15 ianuarie

până la 15 ianuarie

2.

Inventarierea principalelor resurse melifere

până la 1 martie

până la 1 martie

până la 30 aprilie

3.

Depunerea cererilor de stupărit pastoral

până la 15 martie

până la 15 martie

până la 15 aprilie

4.

Raportarea la Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral a disponibilului sau deficitului de resurse melifere de interes naţional

până la 31 martie

până la 31 martie

până la 30 aprilie

5.

Analizarea de către Comisia centrală de bază meliferă şi stupărit pastoral a necesarului şi excedentului de fond melifer de interes naţional şi repartizarea pe judeţe a acestor suprafeţe

până la 10 aprilie

până la 10 aprilie

până la 15 mai

6.

Emiterea autorizaţiilor de stupărit pastoral de către comisia judeţeană de bază meliferă şi stupărit pastoral

până la 20 aprilie

până la 20 aprilie

până la 1 iunie

7.

Recunoaşterea vetrelor repartizate

până la 25 aprilie

până la 25 aprilie

În funcţie de starea de vegetaţie

8.

Deplasarea stupinelor la masivele melifere

În funcţie de data de înflorire a masivelor melifere

    Lista actelor modificatoare:

1. 12 ianuarie 2014 - Legea nr. 383/2013 apiculturii, publicată în Monitorul Oficial nr. 14 din 9 ianuarie 2014.